Vacanţă în sudul litoralului bulgăresc. Ce am făcut o săptămână în Obzor şi Nessebâr!

La jumătatea lunii august, împreună cu mai mulţi prieteni am fost într-o vacanţă de o săptămână pe litoralul bulgăresc. Ani de zile am mers în Albena pentru că este aproape de casă, de Balcic şi Varna, dar şi pentru că este o staţiune frumoasă, cu plaje cu nisip fin şi intrare lină în apă, dar şi foarte verde. De data aceasta ne-am dorit să mergem mai departe de casă şi am ales Obzor, o localitate mică situată între Varna şi Burgas, la şase ore de mers cu maşina de la Ploieşti, şi la 40 de km de Nessebâr acolo unde voiam să ajungem demult.

În Obzor plajele nu sunt la fel de late ca cele din Albena, dar au nisip fin. De altfel toate au steag albastru. Printre plajele private, dotate cu umbrele şi şezlonguri sunt şi zone libere, unde oricine îşi poate aşeza rogojina la soare. În funcţie de zonă, am găsit plaje pe care şezlonjul şi umbrela costau câte 7 leva şi mai puteai da încă 2 leva pe salteaua confortabilă care se punea peste şezlong, aşa cum era plaja Teopolis, dar şi altele, mai spre sudul staţiunii,  în care şezlongul era 3 leva şi umbrela încă 3 leva. Am ales un hotel de 3 stele situat pe plajă, cu piscină, în sistem all inclusive din oferta agenţiei Love to Holiday, singura din România specializată pe litoralul bulgăresc care are reprezentant în Bulgaria tot sezonul şi transmite informaţii în timp real pe grupuri turistice pentru a veni în ajutorul turiştilor în orice situaţie.  Am dat 1.000 de euro două persoane cazare într-o cameră dublă superioară cu vedere spre mare, toate mesele incluse şi acces la piscină, restaurant, snack bar, activităţile pentru copii. Parcarea în faţa hotelului costa 15 leva pe zi şi am preferat să plătim 8 leva pe zi într-o parcare cu plată situată la 50 de metri de hotel. Am plătit în total 50 de leva pentru parcare, dar pe bon, evazionistul de la intrare a bătut pe casă 1 leva, nici măcar 8, cât ar fi însemnat o zi.

Pe toată perioada în care am stat în Obzor au fost valuri uriaşe şi nu te puteai apropia să înoţi. În primul rând pentru că şi la ţărm simţeai cum eşti tras la fund de valuri, dar şi pentru că era steag roşu şi salvamarii fluierau pe oricine intra mai mult de 1 metru de plajă în apă. Spre deosebire de litoralul românesc, unde oamenii s-au bătut cu salvamarii pentru dreptul de a muri înecaţi, la Obzor, turiştii au aşteptat cuminţi la piscine sau la malul mării. Hotelul în care am stat avea piscina foarte aproape de plajă, aşa că am preferat să stăm acolo, cu atât mai mult cu cât nu a mai trebuit să plătim nimic pentru şezlong şi umbrelă sau prosoape. În plus, pe toată perioada zilei de stat la piscină erau programe cu concursuri, gimnastică în apă astfel încât şi dacă nu aveai o carte cu tine timpul trecea repede. 

Lenjeria se schimba o dată la trei zile şi prosoapele zilnic. Camerele erau curate şi spaţioase, frumos mobilate. La uşa spre balcon nu erau plase de ţânţari, dar nici nu am avut vreo problemă în acest sens, pentru că nu ne-a bâzîit niciunul, deşi în trei nopţi am dormit  cu uşa larg deschisă ca să nu folosim aerul condiţionat. Mâncarea a fost îndestulătoare şi variată, mai slab calitativă decât în urmă cu mulţi ani când am început noi să venim pe litoralul bulgăresc vara, dar suficient de bună încât să aibă ce mânca şi cel mai mofturos. 

În ceea ce priveşte Obzorul, acesta este o localitate mică, cu un centru comunist, dar cu un farmec aparte, plin de terase şi magazine de tot felul. Seara ne plimbam ori pe aici, ori pe faleză, care este foarte lungă. Am apreciat faptul că foarte aproape de centru s-a descoperit o biserică veche îngropată şi că zona era escavată şi împrejmuită, aşa cum am văzut în toată Europa civilizată.

Ca de obicei, din Bulgaria am luat pentru acasă cosmetice pe bază de ulei sau apă de trandafiri sau extract de melc pentru orice problemă a pielii, dulceaţă de trandafiri şi smochine, rahat şi biscuiţi umpluţi cu cremă. Aşa cum era de aşteptat, în Obzor toate aveau preţul mai mic decât în Nessebar, aşa că le-am cumpărat de la Obzor. Apropos de leva, cel mai bun curs era pe Revolut, aşa că am scos bani din bancomat cu cardul de Revolut. O leva era 2,52 lei pe Revolt şi 2,54 din ING. Am evitat bancomatele galbene ATM unde cursul nu era avantajos.

O zi la Nessebâr

Ne-am ales o zi mai înorată pentru a vizita Nessebar şi a fost cum nu se poate mai bine, pentru că nici soarele nu ne-a ars prea tare pe acolo şi nici nu am ratat o zi de lâncezeală la soare. Mie nu-mi place să fac plajă, dar mă bucur de briză şi de mirosul mării cu o carte în mână, sub umbrelă. În fiecare vacanţă la mare caut măcar o locaţie pe care să o vizitez. Cei 40 de km  până la Nesebar se parcurg într-o oră având în vedere că jumătate din drum este cu serpentine. Zona din jurul celor două staţiuni este de deal şi e foarte plăcut să vezi şi mare şi deal aproape. Am mers la Nesebar de Sfânta Maria, pe 15 august când seara, oraşul vechi era în sărbătoare, cu concert şi foc de artificii. Străduţele pietruite erau aglomerate, dar chiar şi aşa tot am reuşit să ne bucurăm de farmecul vechii aşezări trace Mesambria locuită după cum spunea geograful antic Strabon de cetăţeni proveniţi din Megara în frunte cu regele Melsa (Melsembria-oraşul lui Melsa). În secolul 9 aici s-a răspândit limba bulgară aşa că numele oraşului s-a transformat în Mesebâr şi pe urmă în Nessebâr, aşa cum a fost acceptată oficial abia în 1934. Oraşul vechi situat pe o peninsulă legată printr-un istm de oraşul nou este parte a patrimoniului UNESCO.

Nu ne-am propus să bifăm tot ce era de vizitat aici, ci ne-am bucurat de emoţia paşilor pe piatră, de vântul care străbătea străzile înguste, de casele bulgăreşti ca cele pe care le-am văzut şi la Veliko Târnovo, de zidurile roşiatice ale bisericilor medievale, de o fântână stradală veche, de mare care se vedea la capătul străzii, de magazine cu produse tradiţionale, de flori de vară, de vacanţă într-un loc superb. Am lăsat maşina într-o parcare cu plată din Nessebarul nou, undeva la începutul istmului spre Nessebarul Vechi. Am dat 8 leva pentru mai mult de patru ore cât am stat. Pe oră era 2 leva tariful, dar se făcea reducere la mai mult timp stat. 

Chiar dacă în Nessebârul vechi sunt multe biserici medievale noi am intrat doar în două dintre ele: Sfânta Parascheva, o biserică mică din secolul 13, cu un pronaos mic şi o navă care se termină cu un altar deschis şi Sfântul Ştefan, mai mare, având în vedere că este denumită Mitropolia Nouă (secolul 11), cu picturi murale bine conservate care datează din secolele 14-18 cu tronul aurit de arhiepiscop şi amvonul, ambele sculptate şi decorate de artişti locali în secolele 18-19  şi cu pronaosul separat printr-un zid prevăzut cu uşă de naos.

Din aceeaşi cărămidă roşie sunt făcute şi Sfântul Ioan Botezătorul, Sfântul Teoedor, Hristos Pantocrator, Sfântul Spas, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, Maica domnului sau Ioan Aliturgetos, presărate pe partea sud vestică a peninsulei.

Pe malul mării se află Sfânta Maria Eleusa (iertătoare) din care au rămas doar câteva elemente în picioare, restul fiind bucăţi din ziduri sau podele cu un farmec deosebit prin alăturarea de mare. Este foarte importantă arheologic pentru că aici au fost descoperite cavouri şi ştampile din ţiglă din timpul împăratului Iustinian. Tot aici a fost şi icoana datată în 1342, o icoană a Maicii Domnului miraculoasă. În centrul peninsulei se află Mitropolia Veche, Basilica Sfânta Sofia din secolul 5-6, care avea 3 nave şi din care au rămas câteva ziduri şi urmele navelor. Zona însă, este foarte frumoasă, tocmai cu aceste ruine, pentru că arată ca o mică piaţă deschisă printre casele bulgareşti şi aleile înguste. Sfânta Sofia a fost construită pe ruinele templului antic închinat zeului Apollo şi a fost refăcută de-a lungul timpului. În secolul 7-8 biserica a fost restaurată după ce se prebăuşise parţial în urma unui cutremur. Planul iniţial a fost păstrat, dar atunci e momentul în care între ziduri a fost introdusă o bucată de marmură pe care a fost scris „Şi fie ca strigătul meu să ajungă la tine”. Tot ruină este şi biserica Sfinţillor Apostoli pe care o vedem chiar la intrarea în oraş. Vizitarea tuturor bisericilor costă 26 de leva, dar pentru fiecare am dat 3 sau 5 leva în funcţie de mărimea lor.

În epoca medievală, Nessebârul era înconjurat de ziduri de apărare, care se mai pot vedea şi acum. Localnicii aveau de ce să se protejeze astfel pentru că erau mulţi negustori bogaţi şi investiseră mult în oraş. Înflorirea maximă s-a produs pe timpul ţarului bulgar Ioan Alexandâr (1331-1371) când Nessebârul era un nod comercial în care îşi încrucişau drumurile de afaceri negustori din Dubrovnik, Veneţia sau Genova. Contele Amadeus de Savoia a jefuit oraşul şi la fel şi trupele turceşti. În 1441 ultimul împărat bizantin, constantin al XI-lea Paleologul a fugit de turci aici şi şi-a format o familie stabilindu-se în oraş. În 1452 prin edict imperial, Nessebâr a ajuns sub comanda lui Iancu de hunedoara, pentru ca un an mai târziu, oraşul să fie cucerit de turcii osmanlâi care au rămas aici următorii 500 de ani. Mai târziu începe renaşterea civilazaţiei bulgare din care datează cele mai multe case din Nessebâr din secolul 18-19. Chiar dacă în continuare era dominaţie otomană, modificarea unor legi îi ajută pe negustorii bulgari să prospere. Pe lângă comerţ, se dezvoltă breslele-mulţi localnici aveau magazine, brutării, depozit de uscat peştele sau crame pentru vin. Vechile magazine şi ateliere s-au transformat în magazine noi în care se comercializează produse de marochinărie, cosmetice bulgăreşti şi alte mărfuri foarte apreciate de turişti. Teoretic o zi este suficientă pentru a vedea ce e mai important în Nessebâr, dar este un obiectiv turistic în care ori de câte ori veţi reveni veţi descoperi lucruri noi.