(Video) Excursie la vinăriile din jurul Chişinăului. De ce nu trebuie să rataţi această experienţă din Republica Moldova!

Ne propusesem demult să vizităm Republica Moldova şi să o luăm pe urmele unuia dintre cei mai importanţi domnitori români, Ştefan cel Mare. La începutul lui august, când lucrurile s-au legat în sfârşit şi am decis să plecăm la drum cu un grup de prieteni şi colaboratorii de la Agenţia "Viaţa ca o vacanţă", ne-am lăsat influenţaţi de ceilalţi şi, de data aceasta, am făcut doar o excursie la câteva crame cu plecare din Chişinău. Prietenii noştri se documentaseră şi descoperiseră o salbă impresionantă de vinării în jurul Chişinăului aşa că am ales câteva şi am plecat cu inimile deschise spre experienţe care ţin de simţuri-aroma vinurilor şi deliciul preparatelor tradiţionale.

https://youtu.be/r9sCxq-fXr4

Informaţii importante pentru călătoria în Republica Moldova

De la Ploieşti la Chişinău am făcut puţin peste 6 ore, drum care va fi mult scurtat atunci când vor fi date în folosinţă mai multe tronsoane din Autostrada A7-Autostrada Moldovei. Deocamdată, însă, la momentul când am realizat acest reportaj, fondurile au fost blocate şi nu se ştie când vor fi reluate lucrările. Aşadar am plecat pe vechiul drum şi am ajuns la vama Albiţa.

Chiar dacă Republica Moldova nu este în Uniunea Europeană încă, pe baza acordului între state, graniţa poate fi trecută şi cu buletinul. Mare atenţie! Dacă mergeţi cu maşina şi asigurarea RCA nu prevede şi valabilitate în Republica Moldova e necesar să obţineţi online Cartea Verde sau opţiunea de la brokerul care v-a făcut asigurarea, pentru a nu fi amendat dacă vă opreşte poliţia rutieră. Pentru convorbiri telefonice şi internet aveţi posibilitatea de a vă activa opţiunea de roaming pentru Republica Moldova pentru o anumită perioadă sau să vă cumpăraţi cartelă de acolo, în caz contrar riscaţi ca factura telefonică să fie mult încărcată. Vă sfătuim să nu alimentaţi cu carburant pe teritoriul ţării dacă nu aveţi neapărat nevoie, pentru că în Republica Moldova preţul pe litrul de motorină, de exemplu, era cu 2 lei româneşti mai puţin decât la noi.

Cu toate că primisem şi sfaturi de a schimba câţiva lei româneşti în lei moldoveneşti, noi am plătit peste tot cu cardul şi a fost foarte bine. La restaurante am dat bacşiş şi în lei româneşti şi nimeni nu a fost deranjat de asta. În ceea ce priveşte paritatea, 1 leu românesc este echivalentul a 4 lei moldoveneşti ceea ce face ca o vacanţă în Republica Moldova să fie mult mai ieftină decât în oricare altă destinaţie din jurul nostru.

Am dat pe cazarea într-o cameră dublă 210 euro pentru 3 nopţi la un hotel de 4 stele din centrul Chişinăului cu mic dejun inclus. Cele 4 stele hoteliere au fost bine meritate atât din punct de vedere al confortului camerei, cât şi al micului dejun bogat în variante şi gustos.

De altfel, mâncarea în Chişinău a fost foarte bună peste tot pe unde ne-am oprit şi evident, mult mai ieftină decât la noi. Ca să vă faceţi o impresie, nota pentru 8 persoane cu câte un fel principal bogat şi băuturi diverse de la apă, vin, suc a fost la un restaurant din centru 650 de lei româneşti. Cu siguranţă există şi restaurante cu preparate mai scumpe, dar chiar şi acolo, sigur este mai ieftin decât la noi. Cât despre mâncare, aceasta seamănă foarte mult cu cea moldovenească de la noi, având şi influenţe ruseşti şi ucrainene, toate foarte bune. Peste tot veţi găsi şi mâncare cu specific internaţional de la pizza, paste italieneşti până la fripturi de vită în stil englezesc.

Cum colindatul cramelor ne-a luat mult timp, nu am descoperit Chişinăul aşa cum ne-am fi dorit, dar ne-am propus că vom reveni special şi vom face un reportaj doar cu cea mai verde capitală, cu muzee, parcuri intinse, lacurile din jurul oraşului şi evenimente deosebite.

Trebuie să spunem încă de la început că vizitarea cramelor se face cu rezervare înainte. Aşadar intraţi pe site-urile acestora, stabiliţi ce tur doriţi să faceţi şi daţi un telefon sau trimiteţi un e-mail. Veţi descoperi că sunt mai multe feluri de tururi cu mai multe feluri de vinuri la degustat şi mai multe feluri de mâncare. Cele mai ieftine includ 3-4 sortimente de vin şi un platou cu brânzeturi şi fructe, iar cele mai scumpe 7-8 sortimente de vin şi mâncare tradiţională moldovenească servită într-un ambient deosebit.

Chateau Cojuşna, "gustul autentic din inima Moldovei"

Am vizitat Chateau Cojuşna în prima zi a excursiei în Republica Moldova înainte să ne cazăm la Chişinău. Am venit direct aici, cu bucuria de a descoperi în realitate ceea ce văzusem pe siteul cramei situată la doar 15 km de Chişinău. Un loc în care tradiţia şi modernismul se îmbină perfect şi unde aroma deosebită a vinului completează în mod fericit preparatele culinare autohtone servite în restaurantul elegant.

Crama Cojuşna şi podgoriile sale de viţă de vie au fost amenajate în 4 ani, până în 1999 şi de atunci afacerea a devenit una de succes. Am făcut un tur al complexului pe parcursul căruia Sofia Păşcăneanu, ghidul nostru dedicat, ne-a povestit nu numai despre Chateau Cojuşna, cât şi despre sectorul viniviticol al ţării.

"Vinăria Chateau Cojuşna a fost fondată în 1995 de Grigore Panuş, un om vizionar cu pasiune şi până în 1999 a fost finalizată construcţia întregii vinării şi a turnului simbolic al vinului de la intrare. Ne aflăm în centrul ţării, în zona cu indicaţie protejată Codru. În Republica Moldova sunt patru astfel de zone: în sud este indicaţia de arie protejată-Valul lui Traian, în sud-est Ştefan Vodă, aici în centru Codru şi în rest, pe întreg teritoriul Republicii Moldova- Divin. Cultivăm soiurile noastre autohtone-Fetească albă Regală, Fetească Neagră, Floricica-un soi mai rar întâlnit şi soiurile europene Cabernet, Merlot, Chardonay, Sauvignon Blank, dar şi Ancelotii şi Alicante şi soiuri georgiene care răspund foarte bine teroiroului din Moldova-Saperavi şi Rkatsiteli. Anual producem în jur de 4 milioane de sticle cu vin şi divin. Exportăm în peste 20 de ţări ale lumii, cea mai mare piaţă de desfacere fiind cea europeană, dar trimitem şi în SUA, China şi Taiwan", ne-a explicat Sofia. 

Avansând în interiorul cramei am aflat pe rând că vinurile roşii de la Cojusna sunt maturate până la 2 ani, în budane de 10.000 de litri, dar şi în baricuri franţuzeşti cu capacitate de 225 de litri. De altfel, la Cojuşna se fac şi vinuri spumante deosebite după metode franţuzeşti. Dintre sortimentele pe care le-am gustat aici, cel mai mult ne-a plăcut vinul alb Floricica atât de aromat că te ducea cu gândul la un câmp cu flori în cea mai frumoasă zi de vară. 

Distilatului din vin, coniacul pe care îl ştim toţi, în Moldova i se spune Divin, iar la Cojuşna se face un divin de calitate superioară. Atât în cramă, cât şi în cele 3 săli în care se poate servi masa, dar se pot face şi diverse evenimente, ne-a uimit decorul şi tematica, piatra îndulcită cu elemente din lemn masiv, făcute manual de meşteşugari autohtoni. De departe, beciul în stil medieval cu făclii stilizate şi jilţuri masive, capitonate cu catifea verde ne-a impresionat cel mai mult.

La Cojuşna tururile costă între 50 şi 200 de lei în funcţie de vinul şi mâncarea pe care o veţi degusta. De exemplu, la cel mai scump tur sunt patru vinuri la degustat şi două feluri de mâncare tradiţională delicioasă plus desert. Pe tot parcursul emisiunii, preturile sunt exprimate in lei româneşti.

Am fi dorit să luăm cu noi mult vin şi divin pentru a ne aminti cu bucurie de gazdele noastre şi acasă, dar, din păcate, conform reglementărilor vamale, din Republica Moldova se poate scoate o cantitate limitată de vin, mai exact 4 litri de vin de persoană, cu o concentraţie moderată de alcool şi un litru de băuturi spirtoase. Mai multe informaţii despre mărfurile care pot fi luate din Republica Moldova găsiţi aici. 

Ce am văzut în Chişinău

După atâta vizitat şi degustat, am schimbat şoferii şi am plecat spre Chişinău, unde, după ce ne-am cazat, am luat la pas centrul oraşului. Un loc vibrant, verde, o combinaţie între clădiri masive, comuniste şi altele mai vechi făcute în perioada interbelică sau chiar mai demult. De exemplu, Teatrul Naţional Mihai Eminescu a fost făcut în 1921 şi primul spectacol de aici a fost Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri. Din 1935 şi până în 1994 teatrul a fost închis şi odată cu redeschiderea sa şi-a schimbat numele din Teatrul Naţional în Teatrul Mihai Eminescu.

O clădire mult mai nouă este cea a Teatrului Naţional de Operă şi balet “Maria Bieşu”, deschis în 1956. Un imobil masiv, care nu spune prea multe despre măiestria găzduită de interior, având în vedere că, la momentul actual, Chişinăul este socotit una dintre capitalele reprezentative pentru muzica de operă şi balet din Europa. Cel mai mult ne-a plăcut clădirea Primăriei Chişinăului, construită iniţial în 1902 şi bombardată de două ori de trupele sovietice, în 1941 şi în 1944. A fost refăcută întocmai ca înainte în 1948 şi din 1951 este sediul administrativ al Chişinăului.

În punctul zero al Chişinăului este scuarul catedralei Metropolitane pe care se află catedrala, clopotniţa şi arcul de triumf. Catedrala a fost construită între 1830 şi 1840. În 1962 clopotniţa a fost distrusă de autorităţile ruse care şi-au motivat gestul prin aceea că ar putea fi folosită de lunetişti în cazul unei invazii armate. Clopotniţa a fost reconstruită abia în 1998 după imagini vechi. Scuarul este înconjurat şi el de copaci bătrâni.

Am văzut şi clădirea în stil ruso-comunist a Parlamentului Republicii Moldova, dar şi parcul central denumit grădina publică Ştefan Cel Mare în mijlocul căruia tronează statuia domnitorului Ştefan Cel mare şi Sfânt. Monumentul a fost inaugurat în 1928 cu ocazia împlinirii a 10 ani de la unirea Basarabiei cu România. De-a lungul timpului, statuia a fost evacuată de două ori din Chişinău în România în perioada celui de-al doilea război mondial pentru a fi readusă definitiv în 1945. Cel mai vechi parc din Chişinău este o oază de verde şi umbră, cel mai vechi copac de aici, un salcâm gigant, având mai bine de 200 de ani.

Dacă tot am ajuns la Chişinău nu puteam rata magazinul cu dulciuri Bucuria, de unde am plecat cu multe sortimente de bomboane cu ciocolată pentru noi şi cei dragi de acasă.

Cu atâtea crame în jur şi multe restaurante, centrul Chişinăului se umple de viaţă pe timpul nopţii, cu atât mai mult în nopţile lungi de vară. Zona pietonală este nu numai o alee de plimbare pentru localnici şi turişti, dar şi o scenă deschisă pentru artişti stradali şi pentru oricine doreşte să se simtă bine alături de aceştia.

Chateau Vartely te aşteaptă cu "vin cu dragoste pentru tine"

A doua zi am vizitat crama Chateau Vartely care se află în apropierea localităţii Orheiul Vechi, cam la 50 de km de Chişinău. Deşi intenţionam să mergem şi acolo pentru a vizita măcar unul dintre obiectivele importante-Mănăstirea preferată a regelui Mihai I al României, Curchi, schitul rupestru Peştera, Mănăstirea din stâncă a Pârcălabului Bosie, ruinele băilor tătărăşti sau cetatea geto-dacică de pe malul Răutului, în cele din urmă am ajuns doar la Vartely unde ne-a aşteptat Silvia Roşca, un ghid foarte priceput.

"Vinăria a fost creată în 1996 de acţionari locali care au făcut investiţii uriaşe ca la momentul de faţă să avem 520 de ha cu viţă- de- vie în două regiuni ale ţării de bază-160 de ha la 30 de km de aici pe piatră de calcar şi argilă la 1 km de la Nistru pe un teroir ce respectă clima, solul pentru soiurile albe şi pinot noir care au nevoie de răcoare şi umiditate-pentru ca gusturile vinurilor să fie mai aromate, cu arome mai persistente, mai balansate, mai puţin acre, nu prea ridicate în alcool şi la sud, în zona Bugeacului mai avem 360 de ha cu vie pe teritoriu mai cald şi mai uscat potrivit pentru vinurile roşii intense şi gustoase. Aici se face totul-de la plantarea viţei de vie până la îmbutelierea vinului", a explicat Silvia.  

Cu milioane de sticle de vin produse în fiecare an, Vartely se mândreşte cu multe realizări.

Ghidul nostru ne-a invitat să mirosim aromele înainte de a degusta vinul. În cramă, printre butoaie mari şi mici pline cu vin lăsat la învechit am aflat legenda locului prin intermediul unei proiecţii deosebite. La Vartely puteţi rămâne peste noapte în cele trei vile turistice, după ce v-aţi delectat cu vinurile premiate internaţional şi preparatele culinare asortate.

De altfel, complexul organizează des diverse evenimente unde oaspeţii rămân peste noapte pentru a se bucura de o experienţă completă. Tururile la Vartely costă între 25 şi 160 de lei în funcţie de numărul vinurilor degustate şi mâncarea însoţitoare. Peste tot se fac tururi pentru grupuri de minim 2 persoane.

Am plecat de la Vartely destul de târziu pentru că după tur am stat şi să mâncăm bunătăţi de la restaurantul cramei că ni se făcuse foame de la atâta degustat şi cu toate că ne-am fi dorit să vizităm şi Cricova se făcuse târziu, iar acolo începuse deja ultimul tur, pentru că sâmbăta este program până la ora 18.00. După experienţa noastră, vă recomandăm să vă programaţi din timp excursia şi să vă ţineţi de programul stabilit dacă doriţi să vedeţi mai multe crame într-o singură zi. Luaţi în calcul şi faptul că drumurile nu sunt prea bune, aşa că veţi parcurge în mai mult timp distanţa dintre crame.

Experienţe la Cricova, Castel Mimi şi Mileştii Mici 

Aşadar am ajuns la Cricova duminică, făcând rezervare de sâmbătă. Am dat 130 de lei de persoană pe un tur al oraşului subteran cu trenuleţul. Am stat o oră şi 10 minute, dintre care 15 minute au însemnat vizionarea unui clip de prezentare cu istoricul cramei, film pe care îl puteţi vedea şi pe siteul oficial. În acest timp am savurat şi un vin spumant.

Combinatul de vinuri Cricova a fost înfiinţat în 1952 şi face parte din patrimoniul naţional al ţării. Hrubele coboară la 100 de metri în subteran acolo unde este un adevărat oraş întins pe 100 de km de drumuri labirintice asfaltate în care cu siguranţă ne-am fi pierdut dacă nu am fi fost însoţiţi de ghid. Străzile poartă numele vinurilor care sunt adăpostite acolo în butoaie: Cabernet, Aligote, Fetească, Dionis şi altele. 

În subteran sunt 14 grade Celsius, temperatură constantă, perfectă pentru păstrarea licorilor, dar dacă vă ştiţi mai friguroşi este indicat să vă luaţi o geacă subţire cu voi. Un loc special este vinoteca naţională, aici fiind adăpostite cele mai bune vinuri din mai multe ţări, fiind considerat un tezaur preţios chiar al ţării. Nestemata este considerat vinul Ierusalim de Paşti produs într-un singur lot în 1902. Complexul de degustare cuprinde 5 săli mari frumos decorate cu vitralii, tapiserii, sculpturi deosebite care întregesc farmecul locului.

Vinăria Castel Mimi este încă un loc frumos de vizitat. Fondată în 1893 de Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei şi părintele vinurilor moldoveneşti, vinăria se află în Castelul Mimi din localitatea Bulboaca la 42 de km de Chişinău. Tururile turistice de aici costă între 100 şi 750 de lei în funcţie de experienţa pe care o doriţi. La Castel Mimi aveţi posibilitatea de a va caza în singurul hotel de 5 stele cu zero emisii poluante din Republica Moldova, după cum am aflat la faţa locului şi a face evenimente într-unul dintre cele 4 restaurante sau pe terase şi grădini. În curând aici se va deschide un spa cu vin şi cu produse din struguri.

Vinăria Mileştii Mici merită să fie vizitată cu atât mai mult cu cât este situată la doar 16 km de Chişinău şi oferă o experienţă deosebită, fiind inclusă în Cartea Recordurilor Guiness pentru cea mai mare colecţie de vinuri din lume. La fel ca la Cricova şi aici veţi parcurge 200 de km de galerii subterane, dintre care pe 55 de km este depozitat vinul. Pentru că nu făcusem rezervare şi nu am putut intra şi ni se făcuse foame de la atâta colindat, nu am mai vizitat şi acest loc frumos. La Mileştii Mici poţi lua masa abia după turul cramei într-o sală de degustare, aşa că ne-am bucurat doar pentru câteva minute de curtea deosebit amenajată a vinăriei şi am cumpărat câte o sticlă cu vin de la magazinul de prezentare. Tururile costă aici de la 70 de lei la 520 de lei, până la ora 17.00, după care se mai adaugă încă 25 de lei de persoană pentru cei care vor să viziteze mai târziu.

Pe 4 şi 5 octombrie în Republica Moldova se sărbătoreşte Ziua Naţională a vinului şi cu siguranţă la toate cramele va fi o atmosferă festivă cu evenimente culturale care vor spori farmecul locului. Ca de obicei sub egida “Vinul nostru uimitor de bun” sărbătoarea va fi marcată şi la Chişinău în scuarul catedralei, acolo unde vor fi concerte şi târguri tradiţionale. Aşa că nu ar fi o idee rea să mergeţi să faceţi turism viniviticol când se tulbură vinul nou, forfota verii este înlocuită cu belşugul toamnei şi în plus vă puteţi bucura de cele mai frumoase culori ale frunzelor copacilor şi cerului la apus.