Global site tag (gtag.js) - Google Analytics -->

Cum să îţi crească afacerea dacă ai un restaurant? Cu sinceritate şi fără autosuficienţă!

23 iulie 2017
Share:
Cum să îţi crească afacerea dacă ai un restaurant? Cu sinceritate şi fără autosuficienţă!

De când scriu despre afaceri am devenit mai atentă la modul în care îşi promovează fiecare businessul. Şi tocmai de aceea sunt indignată când văd potenţialul de creştere în ceva, iar patronii nu se implică. Exemple sunt multe şi tocmai de aceea nu o să mă limitez la o singură situaţie. Miercuri am fost la parcul de aventură de la Păuleşti. A trebuit să-mi spună finii mei de la Bucureşti că există aşa ceva la doi paşi de Ploieşti, pentru că eu habar nu aveam. Există de prin 2012, dar e foarte puţin vizibil.

Traseele sunt şi de dificultate mică, dar şi mare, ceea ce este bine, iar locul este cât de cât amenajat. Drumul până acolo este praf, de pe timpul pionierilor cred că nu s-a mai făcut nimic la capitolul asfaltări, dar în pădure e grozav, mai ales când afară e caniculă. Ar mai trebui modernizat un pic barul, îmbogăţit meniul (poate vrei mai mult decât covrigei sărati şi biscuiţi), dar chiar şi aşa e loc pentru mai mulţi clienţi. Dar patronul îmi spune sec că are clienţii lui...adică cu alte cuvinte nu mai are nevoie de alţii!!!! Deci nu daţi năvală că omul e muţumit!

citeste si:http://prahovaeconomica.eu/2017/07/03/afacerea-dintre-vii-un-vechi-conac-restaurat-din-prahova-atractie-inedita-pentru-bucuresteni/

La începutul verii am descoperit Restaurantul Antique. Mi-a plăcut şi decorul, iar mâncarea...eu nu pot mânca paste oriunde pentru că de obicei sunt foarte uleioase, dar aici au fost excelente. Bună a fost şi caracatiţa şi şniţelul copilului. M-am nimerit şi cu nuntă odată şi de aceea am trecut cu vederea timpul mare de aşteptare a mâncării comandate. După experienţa de aseară, însă, m-am jurat că nu mai calc acolo. Am mers cu naşii, la recomandarea noastră, să sărbătorim un eveniment important. Nu ne grăbeam nicăieri, dar nu e posibil să-ţi vină o salată într-o oră jumătate!!!!! Atât a trecut de când am comandat şi până a venit mâncarea. Nimic nu era foarte complicat de făcut, dar se pare că era o problemă în bucătărie, pe care ospătăriţa ne-a comunicat-o abia când am întrebat-o. Era mult mai frumos să fie trimisă de la început să ne spună : „Ne cerem scuze, avem un necaz în bucătărie, o să mai dureze puţin!” Eşti om şi poţi să înţelegi când are celalalt o problemă mai ales când ai mai fost şi altă dată şi totul a fost bine.

După o oră şi jumătate primim în sfârşit mâncarea. Fii-mea s-a repezit în pizza cum nu am văzut-o niciodată, dar la cât de foame îmi era m-au apucat nervii când am văzut farfuria mea. O salată grecească este compusă sau ar trebui, din roşii, castraveţi, ardei gras, măsline, ceapă roşie şi brânză feta. Neapărat e îmbăiată în ulei de măsline şi are nişte condimente la suprafaţă. Aici avea şi salată verde. Asta e, mi-am zis când am comandat! Mi-am scos ardeiul şi castravetele pe care nu le pot mânca, şi am aşteptat. A venit o farfurie enormă, care avea în mijloc trei fire de salată...roşiile-6 feliuţe numărate, erau puse ca ornament pe margine, câteva bucăţi mici-mici de brânză, două-trei măsline, ceapă puţină că aşa cerusem şi un pic ulei şi câteva feliuţe de pâine prăjită. Şi gata! Pe chestia asta am dat 18 lei!!!! E normal ca atunci când scoţi din ingrediente să fie înlocuite cu cantitate mai mare din celelalte...poate că aici îmi pusese mai multă salată, nu ştiu, oricum, dezastru! Naşa a comandat la desert vulcan cu ciocolată şi îngheţată de mentă. Desertul a venit după o altă oră şi jumătate, dar când a venit..doar papanaşii erau făcuţi cum trebuie, deşi aveau prea puţină dulceaţă. Vulcanul ăsta ar trebui să fie o prăjiturică cu aluat de pandişpan pufos, cu cacao, din care să iasă ca o lavă ciocolată fierbinte. În farfurie era o brioşă banală din care nu ieşea nimic, iar îngheţata era de vanilie, nu de mentă. Cine a mâncat aşa ceva ştie care e diferenţa şi cât de bine merge menta cu ciocolata. Nu erau multe mese ocupate, în interior nu era nicio nuntă (doamne ajută, că ar fi stricat-o sigur cei de la Antique).Vizibil jenaţi de cât a comentat toată lumea pe la mese, (era o doamnă care se aprinsese rău şi gesticula şi le arăta obrazul) ospătarii scăpau sticle şi farfurii din mâini de ziceai că suntem la seară grecească.

Dar nu eram, deşi mi-aş fi dorit..să fiu  la Restaurantul New London. Pentru că să ştiţi, există şi locuri bune în Ploieşti. Cât am băgat salata aia, mă tot gândeam la omoloaga ei de la New London. Acelaşi preţ, dar de trei ori mai mare, fără salată, cu roşii bune, suculente, cu măsline de Thassos multe, de nu poţi să le mănânci (în Grecia e parcă o regulă. Orice Horiatiki salata are fix 5 măsline) ulei de măsline, condimente şi pâine pe grătar. Bun, bun! Vineri am fost aici la seară latino. Foarte frumos, aproape la fel de frumos ca la seara grecească. Muzică live, de calitate şi mâncare bună! Nu sunt eu aia care să se ridice de la masă să danseze, dar era de dansat! Mâncare bună, dar doar grecească găseşti şi la Dyonisos, iar patronii sunt super faini, la fel ca grecii de la taverne (patronul chiar e grec, iar soţia lui vine şi te întreabă cum te simţi şi dacă e totul ok). Bine se mănâncă şi la Da Vinci, dar ar fi minunat dacă ar înţelege şi ei că porţia aia uriaşă de ciorbă trebuie micşorată. Te simţi intimidat în faţa unei găleţi cu ciorbă, aşa de multă e! De remarcat aici este desertul- Parfait de halviţă cu migdale e cel mai tare din oraş!

Şi la Jinx e drăguţ pentru o seară fără pretenţii între prieteni. Aici îmi place mult limonada cu zmeură, fără ghimbir, deşi ea e cu ghimbir! Şi ciorba a fost bună, şi salata grecească şi multe alte feluri de mâncare dar nu ma apuc să vi le înşir pe toate. Lazarini are mâncare bună şi mă oftic că au desfiinţat restaurantul de pe Republicii. Merele Lazarini-excelente! Vecinii mei de la Giulia: loc fără pretenţii mari, de ieşit cu cei mai buni prieteni, primitor, preţuri bune şi mâncare pe măsură. În plus îi ştiu pe majoritatea ospătarilor şi ăsta zic eu, e un avantaj. Ar mai fi câteva restaurante de menţionat, dar o să o fac în alte editoriale, cu alte experienţe.

Păcat de Antique că are potenţial, păcat de orice loc care poate să fie mai mult decât este, dar patronii nu fac totul pentru asta! De cele mai multe ori diferenţa stă în a merge la masa clientului (asta a învăţat Doroftei de la început-apropos, bună mâncarea şi la Moşu), în a avea ospătari zâmbitori şi serviabili, în a aduce la masă un „nimic” gratuit, în a fi sincer cu tine şi cu clientul tău. (Omul ăla înţelege că o salată d-aia l-ar costa acasă maxim 5 lei, dar îţi dă 18 lei pentru că ştie că tu ai o afacere de dus pe umeri.) Dar mai mult decât orice, în a înţelege că întotdeauna este loc de mai bine!