Turul 2 al prezindenţialelor, pe mâna indecişilor. Nicuşor Dan câştigă teren în faţa lui Simion

Conform studiului Consumer Sentiment Alegeri Prezidențiale, din mai 2025, Nicușor Dan urcă constant înainte de turul 2, iar Simion pierde teren. Analiza făcută de MKOR arată că în ultimele zile de campanie, Nicușor Dan îl depășește pe George Simion în intenția directă de vot (35,3% vs. 32,0%) – o inversare de trend vizibilă de la zi la zi. Totodată, luând în calcul redistribuirea statistică a indecișilor, avantajul lui Simion a scăzut la doar +1,4% pe 14 mai. Astfel, diferența dintre cei doi candidați s-a redus cu peste 9% în numai 5 zile, semnalând o inversare decisivă a momentumului înainte de turul al doilea. 

Din păcate, un segment-cheie care poate decide rezultatul, peste 27% dintre votanți rămân indecișii, care nu răspund sau declară că nu vor vota. 

Agenția independentă de cercetare MKOR prezintă rezultatele celui mai recent val al studiului Consumer Sentiment 2025, realizat între 8 și 14 mai 2025 pe un eșantion reprezentativ național de 3.357 de respondenți cu vârste de peste 18 ani, cu o marjă de eroare de ±1,7%, la un nivel de încredere de 95%, pentru a măsura intenția de vot pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România. Metodologia agilă, longitudinală a urmărit evoluția intenției de vot în zilele dinaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale. Datele oferă o perspectivă unică asupra dinamicii preferințelor electorale și identifică segmentele-cheie care pot influența rezultatul final.

Evoluția intențiilor de vot pentru turul al II-lea

Analiza votului declarat pe datele din 3 valuri succesive derulate în intervalul 8–14 mai 2025 arată o schimbare clară în preferințele electoratului:

• Nicușor Dan pornește de la 32,1% în prima perioadă (08–09 mai) și urcă constant până la 35,3% în ultima (12–14 mai), înregistrând un avans de +3,2 puncte procentuale.
• George Simion înregistrează o scădere de la 34,1% la 32,0% între primul și ultimul val, pierzând 2,1% față de nivelul inițial

Dacă îi privim doar pe respondenții hotărâți să aleagă un candidat (voturi redistribuite), Nicușor Dan urcă la 51,7%, iar George Simion la 48,3% – un avantaj mai degrabă simbolic, care lasă finalul turului II în seama indecișilor.

În cele șase zile de monitorizare a intenției de vot se vede o mișcare aproape liniară – dar cu sens opus pentru cei doi competitori. Nicușor Dan câștigă, în medie, câte un punct procentual la fiecare val: 32,1% → 33,8% → 35,3%. Pentru prima dată de la anunțarea rezultatelor din turul 1, el trece peste pragul simbolic de 35%, ceea ce sugerează că mesajul din dezbaterile prezidențiale a început să prindă.

Profilul susținătorilor fiecărui candidat

Nicușor Dan conduce în mediul urban, cu 71% din voturile totale. Sprijinul său crește odată cu nivelul de educație și venituri: în special persoane cu studii superioare (41%) și venituri mari (22%). Electoratul său este preocupat în special de cheltuielile de bază (44%, +2,7% față de medie), și acordă o mai mare atenție unor teme precum calitatea educației (+5,1% față de medie), evoluția dobânzilor (+3% față de medie) și sănătatea fizică și mentală (+2,1%, respectiv +2,9% față de medie).

Pe de altă parte, electoratul lui George Simion se împarte în mod egal între rural și urban (50-50%), fiind în special persoane cu studii generale (55%) și venituri mici (47%). Electoratul său este preocupat în special de nivelul taxelor și impozitelor (43.5%, +1,6% față de medie), de cel al salariilor (+3% față de medie), precum și de îngrijirea unor membri ai familiei (copii, vârstnici, +1,9% față de medie).

De ce îl votează românii pe candidatul lor?

Motivațiile din spatele votului ce așteptări au alegătorii și ce probleme vor să le fie rezolvate de candidatul preferat. Studiul MKOR a analizat aceste răspunsuri în profunzime, pe baza unui set de întrebări deschise, la care au răspuns peste 2000 de alegători.

Când sunt întrebați direct „Care este principalul motiv pentru care votezi pentru...?”, românii răspund astfel:

• Dorința de schimbare / vot anti-sistem — 27,7%
• Personalitate și integritate — 17,8%
• Competență și experiență — 11,9%

Motivațiile diferă puternic în funcție de candidat, Nicușor Dan fiind apreciat de electoratul său mai ales pentru integritate și personalitate (28%), pentru orientare politică și valori ideologice (26%) și pentru competență și experiență (18%). Alți 18% dintre votanții săi spun că e un vot anti-sistem. Aceștia resping populismul și „vocea poporului” (doar 12,6%) – în cazul acestui candidat domină rațiunea, nu revolta.

George Simion este ales de 54% dintre alegătorii săi pentru că vor o schimbare radicală, 18% îl aleg pentru orientare politică și valori ideologice, și doar 5% pentru competență. Nu pun accent pe educația sau integritatea candidatului.

Cu cine votează indecișii

Pe baza unui model de probabilitate construit de analiștii MKOR, fiecărui respondent indecis sau care a refuzat să răspundă cu cine va vota i s-a atribuit o șansă de vot pentru un candidat, pentru a obține o imagine mai apropiată de realitatea pe care o vom vedea pe 18 mai la urne - în ciuda faptului că 1 din 3 votanți au refuzat să își declare intențiile reale de vot.

Astfel, după realocarea acestor răspunsuri, distribuția intenției reale de vot arată cum aproximativ 1% din intenția de vot pentru G. Simion migrează în fiecare zi către N. Dan:

• George Simion rămâne înaintea lui Nicușor Dan la finalul perioadei măsurate, însă avantajul său scade constant, ajungând la o intenție totală de vot de 50,7% în 14 mai, față de 55,2% în primele zile ale sondajului (8-9 mai)
• Nicușor Dan câștigă exact cât pierde George Simion, urcând de la 44,8% la 49,3%, reducând ecartul de la +10,4% la doar +1,4% cu 4 zile înaintea scrutinului pentru turul al doilea

Cine sunt indecișii și cei care refuză să declare cu cine votează

Proporția celor care încă nu și-au definitivat opțiunea (indeciși sau nu răspund) rămâne semnificativă, însumând 29,5% din eșantion, indicând un rezervor decisiv de voturi care poate fi mobilizat în ultimele zile de campanie.

În timp ce procentul indecișilor a scăzut progresiv, cu 4% în perioada analizată, de la 17% (8-9 mai) la 13% (12-14 mai), ponderea celor care "Nu răspund" a crescut de la 11.1% (08-09 mai) la 13.3% (12-14 mai), o creștere de +2.2%, sugerând că o parte a indecișilor ar fi putut opta pentru ascunderea opțiunii reale de vot, în loc să opteze pentru un anumit candidat.

Această dinamică semnalează o cursă extrem de volatilă, în care mobilizarea electoratului și captarea segmentului indecis pot schimba balansul final al turului al II-lea.

Neîncrederea în politică – cel mai puternic obstacol în calea votului

Cei care iau în calcul să absenteze de la vot au, în majoritate, un motiv clar: nu mai cred în politicieni. 52,5% dintre respondenți declară că lipsa de încredere în candidați și în clasa politică este motivul principal pentru care ar putea rămâne acasă. Această suspiciune capătă nuanțe diferite în funcție de profilul demografic al votanților: 

• Tinerii de 18-27 se simt deconectați de procesul electoral. Mulți spun că „votul nu contează” (25%) sau că nu au timp (11%), semnalând o problemă de relevanță și accesibilitate a procesului electoral pentru această generație.
• Adulții de peste 57 de ani și absolvenții de studii superioare sunt mai critici față de sistemul politic în ansamblu. Dezamăgirea lor e clară: între 16% și 18% spun că nu vor vota pentru că sunt profund nemulțumiți de direcția în care merge țara, nu doar de candidați.

5 direcții strategice pentru turul decisiv

Studiul MKOR relevă câteva direcții pe care echipele de campanie și jurnaliștii care vor să înțeleagă unde se joacă diferența în turul al doilea le pot folosi.

1. Indecișii – cheia rezultatului

Aproape 3 din 10 români sunt încă indeciși, nu răspund sau spun că nu merg la vot. Acești oameni pot decide alegerile. Mesajele care subliniază miza individuală a votului („contează dacă mergi”) pot activa acest segment și Informațiile practice – unde, când și cum se votează – trebuie să fie clare și accesibile.

2. Tinerii (Gen Z, 18-27 ani) – greu de mobilizat, dar influenți

Cei între 18–27 de ani spun că nu au timp și nu cred că votul lor contează. Pentru ei, funcționează mai bine mesaje despre viitorul lor (joburi, educație, siguranță) și formate scurte, digitale: video, notificări push, meme-uri cu substanță. Mesajele de la influenceri și vedete sunt bine primite de acest public.

3. Urbanul educat – votează rațional

Alegătorii din orașe, cu studii superioare și venituri mari, pun accent pe competență, integritate și reformă transparentă. Aceștia vor dovezi, nu promisiuni. Pentru ei, contează realizările concrete, experiența profesională și planurile clare în educație, sănătate și digitalizare. 

4. Economia în prim plan

Temele sociale și economice sunt în prim-plan pentru majoritatea alegătorilor: Taxe și impozite – 41,9%, Cheltuielile de bază – 41,3%, Salariile – 35,8%, Siguranța locului de muncă – 29,5%. Candidații care vin cu măsuri clare și cifre oneste au un avantaj clar.

5. Adaptare zilnică = diferență finală

Cursa este strânsă și în continuă mișcare. Studiul longitudinal MKOR a arătat cum scorul lui Nicușor Dan a crescut constant în ultimele zile, iar ecartul dintre candidați s-a redus de la +10,4% la +1,4%. Într-un context atât de volatil, viteza de reacție și adaptarea mesajului zilnic pot înclina balanța decisiv.

Pentru o analiză detaliată a opțiunilor de vot puteți accesa gratuit: https://mkor.ro/studii/sondaj-prezidentiale-tur-2/

comunicat de presă