Galerie foto şi imagini din dronă. Excursie în Delta Dunării: pentru suflet, papile gustative şi obiectivul camerei foto!

Dacă sunteţi îndrăgostiţi de apă, natură, locuri sălbatice şi pescuit, o deplasare în Delta Dunării nu trebuie să lipsească de pe lista excursiilor din această vară. Nu voi insista pe datele geografice pentru că le puteţi găsi peste tot. La vărsarea sa în Marea Neagră, fluviul Dunărea formează o deltă care cuprinde trei braţe mari: Chilia, Sfântul Gheorghe şi Sulina. Delta Dunării  are o suprafaţă de 3.446 km² şi se află  în mare parte în Dobrogea și parțial în Ucraina, fiind a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene. Adică mii de kilometri de mlaştină, canale, vegetaţie sălbatică, păsări, animale. 

Pentru cineva care vrea doar să evadeze din cotidian şi să se încarce cu linişte şi frumos, trei zile sunt suficiente. Chiar dacă ai multe locuri pe care să le vezi, canalele pot fi străbătute doar cu barca, ore în şir, şi poate deveni nu neapărat plictisitor, cât solicitant pentru coloana vertebrală. În plus, este foarte important ca barcagiul să fie, dacă nu ghid turistic, măcar vorbăreţ şi să îţi explice câte ceva pe traseu. Al nostru a fost mai taciturn, adică răspundea doar la întrebări şi cu puţine cuvinte. Bine că cel puţin era bun barcagiu, pentru că sunt multe situaţii cu potenţial periculos, dacă cel care care conduce barca nu ştie ce e de făcut. În plus, ne-a dus pe Insula Dranov să filmăm caii sălbatici din dronă.

Noi ne-am cazat într-o pensiune în Dunavăţu de Jos, ultima localitate cu şosea, situată cam la 48 de km de oraşul Tulcea. Am dat 300 de lei pe noapte pe o camera dublă spaţioasă, cu baie, dar  şi cu mic dejun generos. Pensiunea avea şi piscină, ceea ce s-a dovedit a fi o mare bucurie pentru mici şi mari. În spatele pensiunii se afla şi un ponton de unde am luat barca şi ne-am plimbat prin delta. În Deltă veţi găsi cazare şi la preţuri mai mici, în funcţie de buget, pornind de la 75 de lei camera sau chiar 13 lei dacă preferaţi campingul. Aveţi însă grijă cum ajungeţi în localitatea unde este cazarea. Dacă va fi nevoie să luaţi barca din Tulcea, veţi ajunge probabil la acelaşi preţ pe care l-am plătit noi.

Ce am făcut în Delta Dunării?

Am ales să facem excursia de 4-5 ore în prima zi şi deşi a fost frumos, am decis a doua zi să nu mai mergem în cea de 8 ore. Am prins o zi foarte călduroasă şi chiar dacă ne-am bucurat că nu a plouat, aşa cum se întâmpla în restul ţării, căldura aia a însemnat disconfort în barcă. Apropos de barcă. Alegeţi una acoperită, dacă puteţi. Chiar dacă nu merge cu viteză foarte mare, în barcă este curent (dacă nu ai ochelari de soare, cu greu poţi ţine ochii deschişi), cu atât mai mult dacă stai pe rândul din faţă. Din păcate pentru că noi am fost şase adulţi şi trei copii, adică 100 de lei pentru adulţi, 50 de lei pentru copii (gratuit pentru copiii sub 6 ani) adică 700 de lei, nu ne-am încadrat la barca mai mare, acoperită. Proprietarul nu îşi putea scoate cheltuielile la acest tarif dacă ne-ar fi lăsat barca acoperită, aşa că am luat-o pe cea descoperită. Vă spuneam de curentul din barcă. Şi asta era cu dus şi întors pentru că în lipsa lui, simţeai cum soarele te prăjeşte la propriu. Erau momente, dese, de altfel, când barcagiul era obligat să oprească fie pentru că treceau alte bărci pe lângă noi, fie pentru că elicea se prindea în vegetaţia de pe canale şi era nevoie să fie curăţată. Vă recomand să vă acoperiţi picioarele, umerii şi capul pentru a nu vă arde şi a face insolaţie. Nu plecaţi de acasă fără sprayuri pentru insecte cu care să vă daţi din belşug, desi mie nu mi s-a părut că lighioanele astea ar fi fost foarte impresionate de substanţele alea. Tăunii ciupeau şi prin hainele subţiri, iar seara, ţânţari uriaşi te goneau de pe terasă în interior.

O excursie aventuroasă puteţi face cu caiacul. Am întrebat pe cei cu care ne-am întâlnit pe drum şi ne-au explicat că se plimbau liniştiţi pe canale în fiecare zi, iar noaptea rămâneau în cort, în sălbăticie. Dacă vă gândiţi că sunt şi zone cu vipere, atunci genul acesta de expediţie nu e cea mai potrivită pentru voi. Povestea asta costă în jur de 500 de lei de persoană, atât cât e închirierea caiacului pentru patru zile, după care fiecare participant la expediţie se descurcă de mâncare şi cort. Mai multe detalii am găsit AICI. 

Plimbatul pe canale îţi oferă cam aceleaşi peisaje: nuferi albi şi galbeni, stuf, sălcii plângătoare care se aplecau ca pentru a se întâlni cu apa, păsări din care noi am văzut doar câteva specii: cormoran, egretă, lebădă, pelican, barză, pescăruş, desi ele sunt peste 360 înregistrate. În insula Dranov am văzut cai şi vaci sălbatice, despre care barcagiul ne-a explicat că nu sunt chiar sălbatice, ci au fost ale oamenilor şi odată ajunse aici s-au sălbăticit în timp, de-a lungul generaţiilor.  Printre sălcii şi stuf, pe un canal, am zărit chiar şi un şacal, care s-a pitit îndată ce ne-a observat. Peşte nu prea se mai găseşte, spun oamenii locului, de aceea şi preţul pe kilogram este măricel la mai toate soiurile. Până şi carasul este 20 de lei kilogramul, deşi e un peşte comun, des întâlnit. Pescarii sunt obligaţi să ducă ce prind direct la cherhanale care plătesc pentru peşte preţul stabilit de stat. Asta spre dezamăgirea  patronilor de restaurante care ar prefera, bineînţeles, să îl cumpere direct de la sursă. Cauzele pentru lipsa peştelui ar fi mai multe: pescuitul în perioadele prohibitive, zgomotul pe care îl fac bărcile ce mişună pe canale, pescuitul cu metode rapide, dar dăunătoare…încălzirea globală etc…Aşa se face că am renunţat să ne mai chinuim să aducem acasă peşte proaspăt pentru cei cinci prieteni care ne rugaseră, la plecare.

Ce am mâncat în Delta Dunării?

Meniul tuturor pensiunilor din zonă abundă totuşi în preparate din peşte. Storceagul, o supă densă cu bucăţi de somn gras şi legume, dreasă cu smântână este vedeta Deltei Dunării, iar porţia era între 20 şi 35 de lei, în funcţie de unde era servită. Pot, însă, să vă spun că la pensiunea unde am fost cazaţi a fost mult mai bun storceagul decât la un resort din Murighiol unde am mâncat într-o zi şi am plecat dezamăgiţi de tot ce am comandat, pentru că preţurile mari nu se reflectau deloc în calitatea preparatelor. Supa de peşte care vine cu peştele separat pe farfurie costa 15 lei, iar peştele, vreo două soiuri, era din abundenţă. Dacă veţi comanda cu câteva ore înainte, vă veţi putea bucura de un platou cu bunătăţi locale proaspete: salată din icre de crap şi ştiucă, peşte de mai multe soiuri afumat, chifteluţe din peşte, hamsii prăjite. Pentru cei care nu ştiu de ce au venit în Deltă sau pur şi simplu nu suportă peştele, peste tot veţi găsi şi preparate din pui, vită sau porc, precum şi vegetariene, dar nu într-o gamă prea variată. Cel mai bun desert este de departe plăcinta dobrogeană cu brânză dulce şi foi însiropate. O bucată generoasă costa 20 de lei.

Revenind la obiectivele turistice, în plimbarea de 4 ore cu barca am văzut Lacul Holbina, care continuă în Lacul Razelm. Aici am găsit întinderi mari de nuferi albi, lebede albe care nu se mai sperie de turişti, ci chiar stau frumos la poză. Întorcându-ne pe canale, am ajuns la Plaja Perişor, o plajă sălbatică la Marea Neagră, loc în care ne-a lovit încă o dată nepăsarea oamenilor care ar putea exploata în avantajul lor minunea naturii, dar au ales să lase totul în părăsire. Am găsit ceea ce cândva, pe vremea comuniştilor, oferea loc de muncă pentru 300 de localnici: clădirea Cherhanalei Perişor, care era cel mai mare bazin piscicol din Delta Dunării. Ar fi fost cumpărată pe urmă de nişte oameni de afaceri din Bucureşti care i-au pus geamuri termopan…si cam atât. Acolo ar putea fi amenajat măcar un restaurant, unde turiştii obosiţi de bălăceală în apa curată să servească o masă pescărească. E clar, însă, că în acest fel, zona nu ar mai rămâne una sălbatică pentru că din ce în ce mai mulţi turişti ar şti de existenţa ei. Plaja Perişor mi-a plăcut cel mai mult din toată plimbarea şi chiar dacă personal nu am intrat în mare, am admirat cu nesaţ, timp de o oră, toată acea splendoare a naturii. Gura Portiţei se află la 25 de km de aici, urmând nisipul, dar şi mai aproape, spre Braţul Sfântul Gheorghe începe aria protejată Sacalin-Zătoane unde ajung doar cei care cercetează flora şi fauna în scop ştiinţific.

Excursia de 8 ore costa 160 de lei de persoană, dar însemna prea mult timp de stat în barcă cam cu acelaşi gen de peisaj. Văzusem localitatea Mila 23 cu altă ocazie, aşa că acum nu am mai dorit să mergem mult şi bine până acolo. Mi-ar fi plăcut la Sulina, unde am fi ajuns într-o oră şi 30 de minute, cu o barcă rapidă, dar s-a stricat vremea şi am renunţat. Aici puteţi vedea cimitirul multietnic, un far deosebit şi portul.

La întoarcerea spre casă, ne-am abătut la Satul Pescăresc Tradiţional de la intrarea în Tulcea. Obiectivul este încă un exemplu de incapacitate administrativă, pentru că se putea mult mai mult. Vizitarea celor câteva case dispuse pe trei alei cu denumirea braţelor Dunării din deltă costă 10 lei de persoană. A meritat pentru pozele frumoase pe care le-am făcut acolo, dar cred că în fiecare căsuţă se puteau aduce mai multe obiecte din zonele respective, toate însoţite de poveşti spuse frumos. Ar fi fost frumos să vedem mai multe tipuri de năvoade, bisericuţa să nu fie un fel de troiţă, ci o biserică adevărată de la Chilia, aşa cum am văzut la Suceava universul satului bucovinean.

Cât ne-a costat excursia în Delta Dunării?

Cost excursie în Delta Dunării cu cazare trei nopţi:

-carburant Ploieşti-Dunavăţu de Jos (pe DN2A, nu pe autostradă)-170 lei

-1.350 lei cazarea-o cameră şi jumătate din alta pentru copil

-250 de lei excursia cu barca doi adulţi şi un copil

-650 de lei-mâncarea, fără mic dejun (costa cam 100 de lei masa pentru trei persoane în situaţia în care fiecare am comandat doar câte un fel de mâncare. 150 de lei am dat doar la restaurantul resortului din Murighiol)

Total: 2.420 de lei

Video şi foto Robin Eparu