duminică , 20 ianuarie 2019
Acasă / Afaceri / Legume coreene în pământ românesc-o afacere prosperă la Cocorăştii Colţ
Lee Song Su cultivă legume coreene în pământ românesc

Legume coreene în pământ românesc-o afacere prosperă la Cocorăştii Colţ

Nimic nu este întâmplător pe lume, spun înţelepţii, şi cu siguranţă, coreeanul Lee Song Su (59 ani), un producător de legume din Cocorăştii Colţ, le dă dreptate. Acesta a venit în România să deschidă o balastieră, dar avocatul a făcut o greşeală în acte şi a achiziţionat un teren arabil, nu unul pe care să-l poată folosi pentru balastieră. Nu întâmplător, Lee făcuse agricultură şi în Coreea de Sud aşa că lucrurile s-au legat de la sine. Acum vinde legumele sale la export, dar şi într-un hypermarket din România. 

Pe terenul de 3.500 de mp au apărut treptat 12 solarii speciale, aduse din Coreea. Speciale, pentru că forma lor nu permite ca zăpadă să rămână pe structură, nu necesită fundaţie betonată, iar construcţia se face fără sudură, montarea fiind astfel mult mai rapidă. Coreeanul vinde în toată ţara şi acest gen de solarii. Alte 6 ha de teren sunt şi ele cultivate cu varză şi salate.

Lee venise prin 1996 cu fratele său în România, dar stabilirea aici s-a făcut abia în 2009. După ce a cumpărat acest teren pe care l-a lăsat necultivat o perioadă , a mai achiziţionat un altul pe care a funcţionat timp de doi ani balastiera dorită la început.

Ideea solarului a venit când domnul Lee s-a îmbolnăvit. A fost diagnosticat cu cancer la stomac şi ficat şi a trebuit să se întoarcă în ţara sa. Când a revenit în România a început să acorde mai mare atenţie propriei sănătăţi, dar şi a clienţilor săi.

„Toate legumele pe care le cultivăm aici beneficiază de îngrăşământ natural, bălegar. Domnul Lee nu a vrut altfel, deşi dacă nu e stropită şi nu are şi alte chimicale, ştiţi foarte bine că recolta nu e la fel de mare, dar şi-a asumat asta. În aceste solarii, dar şi în câmp cultivăm ridichi albe coreene care ajung şi la 8 kg bucata, spanac, susan-frunze, nu seminţe, din care se face o garnitură pentru peşte la ei, salată China, salată cu gust de hrean, pepene galben correan care nu e ca al nostru la gust, ci aduce a ceva între pară şi ananas, ardei iute, ceapă coreeană şi ciuperci deosebite-shiitake. Toate sunt din seminţe aduse din Coreea şi sunt deosebite faţă de cele de la noi atât prin aspect, cât mai ales prin gust.Vindem, în general, la export în ţări ca Austria, Germania, Marea Britanie, Turcia sau Bulgaria, dar şi la noi, la Carrefour”, îmi explică Nicoleta Stanciu, directorul de vânzări.

Iniţial, Lee a început să vândă produsele sale comunităţii coreene create în jurul unei fabrici de autoturisme din Mangalia, dar şi coreenilor din Bucureşti, după care afacere s-a extins.

Spre deosebire de cultivatorii români care scot salata cu totul, la ferma coreeanului salata se culege frunză cu frunză, dar rădăcina rămâne şi produce alte frunze. Ridichiile albe, mult mai mari decât cele româneşti, sunt dulci şi absolut inofensive pentru cei care au stomacul sensibil. Coreenii le consumă cu tot cu frunte după ce le bagă la murat. „Ei mănâncă foarte multe frunze-legume şi fructe. La o masă se consumă un kg de salată de persoană. Domnul Lee mi-a arătat fotografii cu solarii din Coreea-erau ca o mare, multe, multe. E normal să fie aşa dacă toată lumea mănâncă verdeţuri”, spune Nicoleta Stanciu.

Răsadurile sunt încălzite printr-un sistem pe care nu l-am mai văzut până acum, Nişte cabluri electrice sunt conectate la un generator şi îngropate la 10 cm sub pământul de răsad. Acestea pot genera o căldură de 25 de grade Celsius. Şi în răsaduri, ca peste tot în solarii, pământul e combinat cu gunoi de grajd. „Nu punem medicamente, totul trebuie să fie natural”, spune Lee.

În magazine, un kg de Salată China se vinde la preţul de 5 lei şi la fel ridichiile albe. O caserolă de ciuperci shiitake de 250 de grame costă 100 de lei în magazinele europene sau 10 euro kilogramul de ciupercă crudă. Se vând mai ales deshidratate şi înainte de a se prepara, se lasă câteva minute în apă până se umflă, căpătând dimensiunea iniţială. Au gust de trufe şi aromă de lemn, dar şi un strop de ceva uşor picant, parcă un fel de usturoi. Apa în care s-au lăsat la hidratat se bea şi ea şi are numeroase substanţe hrănitoare. În general salata şi ridichiile se vând comunităţii de coreeni din România.

Pe lângă afacerea propriu-zisă, Lee a găsit în România panaceul universal pe care îl culege gratuit din pădurile noastre.

M-am operat şi am revenit în România. Bine, m-am făcut cu ceai din ciuperci. Ciupercile acestea mari care cresc pe copaci, în pădure, dar nu în orice zonă, ci de la 1.300 de metri altitudine în sus, acolo unde aerul este curat. Mă duc săptămânal la munte şi adun. Beau mereu acest ceai, foarte popular în Coreea. Ciuperca este diferită în funcţie de copacul pe care creşte-una e bună pentru cancerul de stomac, alta pentru cancerul de ficat, dar de oricare ai consuma este bună pentru sănătate şi dacă nu ai vreo boală. În Coreea, o bucată nu foarte mare se vinde cu 100 de euro. Eu le ambalez şi le dau cadou prietenilor. Se toacă bucăţi şi se bagă la fiert, în apă. Se beau 3 ceşcuţe în fiecare zi. Eu fumez, beau, măncânc şi nu mai am nimic”, îmi explică Lee şi-mi arată o ciupercă cu adevărat uriaşă.

Genul ăsta de ciuperci am văzut multe în pădure la şes sau la munte, dar bătrânii noştri erau convinşi că sunt otrăvitoare. Bunica îmi spunea chiar să nu le ating sau dacă tot am făcut-o, să ma spăl bine pe mâini. Pentru un parazit de copac, ciuperca asta e ca aurul ascuns sub un strat gros de pământ, îmi dau seama acum, din ce îmi explică coreeanul.

 

Ferma are 13 angajaţi, iar Nicoleta ne spune că atunci când sunt livrări mai mari, patronul îşi aduce familia şi prietenii la recoltat. Toţi ajută de plăcere, spune ea. Cât despre angajaţi, oamenii spun că Lee este un om de treabă, că nu-i zoreşte şi că e corect. În plus, au început şi ei să consume minunatele legume.

Treaba merge, spune Lee şi are încredere că afacerea va prospera. O singură părere de rău are. „În România e mult teren bun, roditor, dar nu e cultivat cu nimic!”

Verifică şi

AFLĂ ce proiecte de mediu pregăteşte Rafinăria Petrotel Lukoil până în 2021

Conducerea rafinăriei Petrotel Lukoil a organizat cea de-a doua ediție a dialogului public cu autoritățile …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *