marți , 22 mai 2018
Acasă / Afaceri / Afacerea dintre vii. Un vechi conac restaurat din Prahova, atracţie inedită pentru bucureşteni

Afacerea dintre vii. Un vechi conac restaurat din Prahova, atracţie inedită pentru bucureşteni

Unde mâncăm şi noi ceva bun, în afara Ploieştiului, dar neapărat într-un cadru spectaculos? Cu gândul acesta m-am trezit după o zi de caniculă şi cum prin fereastra deschisă adia un vânticel plăcut mi-am spus că pot sta undeva la o terasă, sub o umbrelă, fără frică de căldură. De câteva luni tot voiam să văd un conac printre viile de la Chiţorani şi parcă acum venise timpul. În urmă cu mulţi ani mersesem acasă la nişte prieteni care locuiau chiar într-un astfel de conac vechi pe dealurile de la Valea Călugărească şi am rămas cu o nostalgie faţă de astfel de ieşire idilică în natură.

Locaţia aleasă se află la 13 km de Ploieşti şi oricine poate ajunge uşor aici pentru că sunt indicatoare, iar drumul după ce se merge în mare parte pe asfalt, e practicabil chiar şi printre vii, unde dai de pietriş pe un kilometru. Ca să nu avem surprize am făcut rezervare, aşa că acum ne aştepta cuminte o masă pe terasă sub o umbrelă şi până să vină ospătarul cu meniul ne-am bucurat de un vânt şi mai plăcut decât cel de acasă şi de o privelişte superbă a unui conac din alte timpuri reînviat prin investiţia unei familii din Ploieşti. Ospătăriţa a venit repede cu meniul şi am constatat că nu era deloc prea mare şi nici nu avea multe preparate ca prin alte locuri.

 

Eu fac mofturi la mâncare din probleme de sănătate aşa că mă bucură un meniu divers din care îmi pot alege ceva bun pentru mine. Mă simţeam însă prea bine şi am ales imediat borşul de cocoş, iar prietena mea a cerut supa zilei-o supă cremă de roşii. Fetiţei mele îi place mult mămăliga cu brânză şi chiar dacă nu era în meniu, ospătăriţa ne-a spus că-i poate aduce aşa ceva. Cât am mai admirat un pic arhitectura şi peisajul a venit şi mâncarea. Absolut fabuloasă! Borşul avea tot ce-i trebuie ca să poată primi felicitările mele sincere, iar supa de roşii din care am gustat era cea mai bună  din ce am încercat vreodată. Fină, aromată exact cât trebuie, fără să fie nevoie să o dregi cu ceva. Copilul meu, care face nazuri la mâncare că aşa îi e firea, a exclamat încântată că este cea mai bună brânză pe care a gustat-o vreodată. La fel a fost şi muşchiul de porc cu sos de hribi şi cartofii cu rozmarin şi desertul, pe care l-aş fi preferat ceva mai însiropat, dar aici e clar chestie de gust personal.

Îmi doream demult să aflu câte ceva despre această investiţie şi dacă tot am găsit acolo directorul locaţiei, l-am rugat să-mi povestească câte ceva. Aflasem că locul este frecventat de bloggeri, de persoane care aleg să facă aici şedinţe foto, toţi de prin Bucureşti. Conacul a fost cumpărat cu tot cu via din jur de către o familie de oameni de afaceri din Ploieşti. Restaurantul cu o sală la parter, o alta la subsol şi terasa plus hotelul cu 9 camere, de la etaj,  au fost deschise în urmă cu doi ani şi deşi este la doi paşi de oraş, clienţii sunt mai mult din Bucureşti.

Undeva în spate este un cort în care se organizează evenimente şi din câte îmi dau seama cu o aseră înainte acolo fusese o nuntă, dat fiind că puţinii oaspeţi rămaşi serveau acum ciorba de potroace. „Conacul a fost construit în 1925 şi a aparţinut familiei Demetrescu. Proprietarul l-a cumpărat ca un cadou pentru soţia sa, împreună cu via din jur, în 2009 şi după patru cinci ani, cu ajutorul unui proiect al domnului Hoinărescu a apărut această locaţie. De fapt voiau să cumpere o podgorie cu viţă de vie, dar aceasta a venit la pachet cu conacul care nu a arăta ca acum, dar care după restaurare a devenit bijuteria pe care o vedeţi. Din via pe care o au, pe 5 ha, se face un vin cu aceelaşi nume ca şi conacul şi care se serveşte aici la restaurant, încă de la deschidere. Sunt trei soiuri de vin, iar anul aceasta vom avea şi pe cel de-al patrulea. Avem Sauvignon, Roze şi Merlot şi anul aceasta o să iasă Feteasca. Nu avem cantităţi mari, pentru vânzare, dar e perfect pentru restaurant. Cât despre mâncare încercăm pe cât posibil să cumpărăm produse de la localnici. Brânza care v-a plăcut este de aici. Meniul a fost gândit special în acest fel, adică nu foarte diversificat pentru că vrem ca totul să fie proaspăt, fără congelări, şi exprimă perfect locul acesta, atmosfera dintre vii. Bucătarul este tânăr, dar găteşte foarte bine şi primeşte des complimente de la clienţi”, explică directorul conacului, Claudia Luntraru.

Uimitor, deşi serviciile sunt extinse şi aici pot fi organizate tot felul de evenimente sociale de la degustări de vinuri, la nunţi, petreceri private sau evenimenate corporate, afacerea nu este deocamdată pe profit pentru că s-a ţinut foarte mult la menţinerea unui anumit standard. „Totul a fost făcut după dorinţa proprietarilor şi în funcţie de pasiunile lor. Se munceşte mult ca să se menţină ceea ce vedeţi aici. Iarba, mobilierul, interioarele, ca să nu mai spun de vie care necesită foarte multă muncă, muzica de calitate. Totul costă şi nu facem rabat la nimic”, explică doamna Luntraru.

Banii vin mai ales din restaurant, nu din hotel. „De cele mai multe ori, clienţii au venit din recomandări, dar şi după ce ne-au văzut pe booking.com. Special pentru ei avem şi o pisicină unde se pot răcori vara în acest cadru deosebit. Mai sunt şi clienţi care vin să servească cina şi rămân peste noapte ”, spune directorul.

Clienţii sunt mai ales din Bucureşti, chiar dacă Ploieştiul nu are aşa de multe locuri deosebite de agrement şi chiar dacă aici se ajunge foarte uşor. Preţurile pentru mâncare sunt moderate;i pe deplin justificate pentru calitatea oferită. În plus, în weekend pe terasă sau în restaurant, depinde de vreme, veţi auzi mereu muzică live. Acum, un tânăr ne-a încântat cu muzică ambientală cântată la o orgă. Nu de puţine ori am văzut pe reţelele de socializare evenimente cu solişti de la filarmonica din Ploieşti.

Restaurantul de la parter are 90 de locuri, iar cel din cramă 65. Mobilierul respectă perfect locul, şi la fel designul interior. Lavanda pusă chiar şi la toaletă, în bucheţele fine de mov, zâmbeşte de peste tot. Locul e încărcat cu energie pozitivă şi de fapt asta e cel mai important aspect pentru că pleci de aici încântat şi cu chef de viaţă!

Verifică şi

România privită prin ochii unui investitor străin: Am venit aici cu mintea deschisă, însă mulţi m-au întrebat ce căutam cu adevărat. Acum, după 10 ani, ştiu că am luat decizia corectă!

Este CEO în cadrul unui grup multinațional privat de firme, face naveta între Belgia și …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *