miercuri , 27 ianuarie 2021
Acasă / Economic / 30 de soiuri de struguri de masă create în România nu sunt brevetate din lipsă de bani şi de interes

30 de soiuri de struguri de masă create în România nu sunt brevetate din lipsă de bani şi de interes

La startul celei de-a treia ediţii a concursului de struguri de masă de la Valea căluăgărească s-au înscris anul acesta competitori de pe podgorii celebre din românia ca Murfatlar, Dealu Mare , Odobeşti sau Pietrosele. Toţi au adus mostre din soiurile create la staţiunile lor de cercetare sau clone obţinute cu greu. „Pe lângă creaţiile deja omologate avem câteva elite care vor deveni soiuri, patru creaţii ale colegilor de la Staţiunea vitivinicolă Murfatlar. La expoziţie avem o colecţie din soiul Cheasla care deţine în România o pondere însemnată şi chiar dacă la nivel mondial nu este considerat un soi de cea mai bună calitate, noi considerăm că are multe calităţi şi merită să facem o selecţie. avem un proiect de cercetare finanţat de ministerul agriculturii în care avem şi patru elite de Cheasla care sperăm să devină clone. durează în jur de 17 ani să facem o clonă, dar acum am lucrat la o metodologie nouă care scurtează acest timp de la 17 la 9 ani”, ne-a explicat directorul ICDVV Valea Călugărească, Marian Ion.  Statul român nu are bani pentru protejarea a 33 de soiuri de struguri de masă, ceea ce înseamnă că oricând crearea acestora poate fi revendicată de oricine, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul soiului Victoria, creat în România, dar pe care l-au brevetat alţii. „Din păcate până acum nu s-au găsit resurse de la bugetul de stat cum e normal în toată lumea pentru protejarea acestor soiuri. Ele sunt omologate, dar nu brevetate, ceea ce înseamnă că oricine le poate revendica, dacă le brevetează. În această situaţie sunt 30 de soiuri de struguri de masă şi 3 de stafide şi încă 14 clone de struguri de masă. niciunul nu este protejat în momentul de faţă. Aici avem câteva dintre aceste soiuri deosebite:Muscatul Timpuriu de Bucureşti, Gelu, Paula, Transilvania, Splendid, Xenia sau Rozul românesc”, a declarat inginerul Marian Ion. În masura în care vor exista bani, cercetătorii îşi doresc chiar amprentarea genetica a acestor soiuri.

Verifică şi

Sinteza raportului de inspecţie pe luna noiembrie 2020 pe directiva SEVESO la Petrotel Lukoil

În data de 11.11.2020, o echipă formată din reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *