vineri , 12 ianuarie 2018
Acasă / Economic / Cele mai mari salarii din România se iau în domeniul informaţiilor şi comunicaţiilor, dar şi în asigurări şi intermedieri financiare. Vezi studiul INS

Cele mai mari salarii din România se iau în domeniul informaţiilor şi comunicaţiilor, dar şi în asigurări şi intermedieri financiare. Vezi studiul INS

Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia naţională, s-au realizat în anul 2016 în informaţii şi comunicaţii (de 2,1 ori), intermedieri financiare şi asigurări (de aproape 2 ori), industria extractivă cu 66,7%, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 57,6%, administraţie publică cu 50,7%, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice cu 47,2%, precizează INS. 

Angajatorii au plătit pentru salarii mai mult în 2016, decât în 2015. Institutul Naţional de Statistică a precizat într-un raport că venitul salarial mediu lunar brut pe total economie realizat în anul 2016 (2809 lei) a fost cu 9,9% (+254 lei) mai mare decât cel din anul 2015. Câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naţionale (2046 lei) a înregistrat o creştere de 10,1% (+187 lei), comparativ cu anul precedent.

Angajatorii au cheltuit în medie într-o lună 3.493 lei/salariat. Numărul mediu al salariaţilor în anul 2016 a fost de 4759,4 mii persoane, în creştere cu 148,0 mii persoane comparativ cu anul precedent. Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2016 a fost de 5223,8 mii persoane, mai mare cu 182,6 mii persoane faţă de sfârşitul anului precedent.

Costul mediu lunar al forţei de muncă a fost în anul 2016 de 3493 lei/salariat, în creştere cu 9,5% faţă de anul precedent. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în activităţile: informaţii şi comunicaţii, intermedieri financiare şi asigurări, respectiv industria extractivă (fiecare de circa 2,0 ori), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+59,5%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+45,1%), administraţie publică (+24,6%). Cele mai importante valori ale costului mediu
lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile de hoteluri şi restaurante (-40,5%), alte activităţi de servicii (-32,4%), construcţii (-25,4%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-21,8%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,5%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-20,0%).

În profil regional, efectivul salariaţilor a înregistrat creşteri în toate regiunile de dezvoltare faţă de sfârşitul anului 2015. Regiunile cu cele mai mari creşteri ale efectivului de salariaţi au fost Bucureşti-Ilfov (+76,7 mii persoane), Nord-Vest (+25,0 mii persoane) şi Centru (+24,9 mii persoane). În regiunea Bucureşti-Ilfov se concentrează aproape 22% din salariaţii din economie.
Regiunile de dezvoltare în care activităţile sectorului primar depăşesc ponderea medie pe ţară (2,4% pe total economie) sunt: Sud Muntenia (4,1%), Sud-Est (3,8%), Nord-Est (3,2%), Vest (2,8%) şi Sud-Vest Oltenia (2,6%).

 În anul 2016, numărul mediu al salariaţilor a fost  de 4759,4 mii persoane, în creştere faţă de anul precedent cu 148,0 mii persoane. Bărbaţii predomină în rândul salariaţilor (2508,3 mii persoane, respectiv 52,7% din totalul numărului mediu de salariaţi). Faţă de anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 65,8 mii persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 82,2 mii persoane. Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar (servicii), ponderea acestora reprezentând 61,4% în anul 2016. În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 36,1% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,5%.

Activităţile din construcţii şi industria extractivă sunt desfăşurate cu preponderenţă de bărbaţi, aceştia reprezentând 86,6%, respectiv 83,9% din totalul salariaţilor acestor activităţi. Activităţile
caracterizate prin grad pronunţat de “feminizare” al forţei de muncă salariate sunt cele de sănătate şi asistenţă socială (79,9% din numărul total al salariaţilor acestor activităţi),
învăţământ (71,9%), intermedieri financiare şi asigurări (70,4%), hoteluri şi restaurante (60,8%).

Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2016 a fost de 5223,8 mii persoane. Comparativ cu sfârşitul anului 2015, efectivul salariaţilor a înregistrat o creştere cu 182,6 mii persoane.

În profil regional, efectivul salariaţilor a înregistrat creşteri în toate regiunile de dezvoltare faţă de sfârşitul anului 2015. Regiunile cu cele mai mari creşteri ale efectivului de salariaţi au fost Bucureşti-Ilfov (+76,7 mii persoane), Nord-Vest (+25,0 mii persoane) şiCentru (+24,9 mii persoane). În regiunea Bucureşti-Ilfov se concentrează aproape 22% din salariaţii din economie.
Regiunile de dezvoltare în care activităţile sectorului primar depăşesc ponderea medie pe ţară (2,4% pe total economie) sunt: SudMuntenia (4,1%), Sud-Est (3,8%), Nord-Est (3,2%), Vest (2,8%) şi Sud-Vest Oltenia (2,6%).

citeste mai mult aici-http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/cmf16r.pdf

Despre Raluca Eparu

Raluca Eparu este jurnalist din 2001 atunci când s-a alăturat echipei Monitorul de Prahova. A scris pentru mai multe publicaţii locale şi naţionale (Monitorul, Observatorulph, Libertatea) şi este reporter corespondent pentru Prima TV din 2008. Crede cu tărie că presa are datoria de a informa şi educa şi că publicul poate fi format în funcţie de ce i se oferă.

Verifică şi

În 2018, sute de locuri de muncă nou create de investitori străini în Prahova

Anul viitor vine cu veşti pentru economia prahoveană şi pentru cei în căutarea unui loc …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *