miercuri , 10 ianuarie 2018
Acasă / Administratie / Deficit mare de personal în MAI. Şcolile de subofiţeri de poliţie vor organiza examen de admitere în ianuarie 2018

Deficit mare de personal în MAI. Şcolile de subofiţeri de poliţie vor organiza examen de admitere în ianuarie 2018

Deficitul de personal în Ministerul Afacerilor Interne  este o problemă stringentă pentru că  instituţia funcţionează acum cu 85% din numărul de funcţii. De aceea, şcolarizarea agenţilor de poliţie va dura nu 2 ani ca şi până acum, ci un an, iar examenul de admitere pentru anul următor se va  ţine în ianuarie 2018. A spus-o într-o conferinţă de presă  omisarul şef Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI. Mai mult,  aceasta a făcut referire şi la aplicarea legii pensiilor militare.

În continuare puteţi citi declaraţiile din cadrul conferinţei.

” În urma centralizãrii, s-a constatat cã de la începutul anului pânã la data de 14 septembrie a.c., data pânã la care s-au aplicat prevederile legii pensiilor militare, care permiteau ca pensia sã fie mai mare decât salariul,  au ieșit la pensie aproximativ 7.200 de angajați MAI, fațã de 12.500 în anul 2016.

Dintre  cei  7.200,  4.000 sunt de la Poliția Românã, 1.100 de la Jandarmerie, 700 de la Poliția de Frontierã, 680 de la Pompieri, iar restul de la alte structuri ale MAI.

Deficitul de personal s-a accentuat constant încã din 2015, ajungând la acest moment la 23.000 de oameni. Practic, funcționãm cu 85% din numãrul de funcții – din 150.000 de posturi, fiind în platã aproximativ 127.000.

Pentru a vã face o idee, vreau sã aveți în vedere urmãtoarele:

În anul 2015 – au intrat în sistem 1.700 de angajați și au ieșit aproape 3.000

În anul 2016 – au intrat 5.000 și au ieșit 12.500

Anul acesta – au intrat 5.300 și au ieșit 8.000 (dintre care 7.200 cu drept la pensie).

Este evident cã orice pierdere de personal, în condițiile unui deficit consistent, deja existent în sistem, se reflectã în activitatea ministerului.

Însã asta nu înseamnã cã instituțiile din MAI – Poliția, Jandarmeria, Poliția de Frontierã sau Pompierii nu își desfãșoarã misiunile de zi cu zi cu responsabilitate și eficiențã.

Spre exemplu, infracționalitatea la nivel național nu a crescut, ci menține, cel puțin pentru semestrul I al acestui an, un trend descendent.

Mãsuri pentru reducerea deficitului de personal

Pe termen scurt și mediu,  ministrul afacerilor interne, Carmen Daniela Dan, a aprobat un pachet de mãsuri pentru reducerea deficitului de personal și întãrirea autoritãții polițistului.

Unele dintre aceste mãsuri sunt deja în aplicare:

Astfel, au fost suplimentate locurile din școlile de agenți și subofițeri într-o modalitate în care vom putea pregãti 2 promoții în fiecare an, alternând perioadele de scoalã cu cele de practicã.

În acest fel vom avea anual între 2.800 și 5.600 de agenți și subofițeri care vor termina școlile noastre, fațã de 1.500 în prezent.

Cele douã promoții se vor afla în școalã și în practicã în mod alternativ. Astfel, când o promoție se aflã în școalã pentru pregãtirea teoreticã, cealaltã se va afla în practicã la unitãțile operative.

Creșterea cifrei de școlarizare va permite ca încadrarea din sursã externã sã se facã doar pentru ocuparea acelor funcții specializate pentru care nu asigurãm pregãtire în școlile MAI.

De asemenea, perioada de școlarizare în școlile de agenți de poliție și subofițeri a fost redusã de la 2 ani la 1 an.

Primul efect va fi acela cã promoția de agenți 2017-2018 va absolvi mai devreme, respectiv în decembrie anul acesta, iar din ianuarie 2018 aproape 1.500 de noi angajați vor intra în serviciu.

Urmãtorul examen de admitere pentru școlile de agenți și subofițeri va fi organizat în luna ianuarie 2018.

Dupã finalizarea școlii, absolvenții vor putea urma cursuri de pregãtire tacticã, așa cum au fost cele organizate în ultimele 3 luni la nivelul Poliției Capitalei și care au privit pregãtirea agenților de ordine publicã și de poliție rutierã referitor la principalele proceduri polițienești: legitimarea, încãtușarea sau blocarea în trafic. Aceste module de pregãtire tacticã sunt în desfãșurare și la nivelul județelor.

 

Alte propuneri care vizeazã întãrirea autoritãții polițistului au fost deja prezentate sindicatelor și sunt în prezent în consultare internã la nivelul ministerului.

Ne referim la:

  • Transparentizarea unor proceduri prin introducerea lor în legea de funcționare și organizarea a Poliției, pentru a fi cunoscute și de cetãțeni și pentru a evita astfel interpretãrile sau suspiciunile de abuz.
  • Susținem, de asemenea, sancționarea mai drasticã a refuzului de legitimare, în condițiile în care vom preciza clar care sunt situațiile în care polițiștii au dreptul sã legitimeze un cetãț
  • Împiedicarea polițistului de a pune în aplicare o procedurã legalã precum legitimarea sau conducerea la secție a unui cetãțean, propunem sã devinã infracț
  • De asemenea, propunem sã devinã infracțiune întrebuințarea de cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene la adresa polițiștilor!
  • În proiectul propus de MAI este prevãzutã și introducerea unui mecanism prin care repetarea comiterii unor fapte, cu ignorarea avertismentului polițiștilor în cazul situațiilor în care se tulburã liniștea locatarilor din blocuri, sã devinã infracț
  • Clarificãm, de asemenea, situațiile în care se poate utiliza forța, inclusiv prin folosirea mijloacelor neletale.

În urma propunerilor primite din partea angajaților MAI, ministerul supune atenției publicului o serie de mãsuri care au ca scop întãrirea autoritãții polițistului, astfel:

  1. Stabilirea precisã şi la nivel de lege a regulilor de intervenție ale poliţistului

Foarte puține persoane știu ce drepturi și obligații are polițistul român. Asta pentru cã procedurile de intervenþie nu sunt accesibile cetãțenilor. Fãrã a face foarte clare și cunoscute drepturile ºi obligațiile poliþistului, dar şi ale cetãțeanului în raport cu acesta, vor exista întotdeauna suspiciuni de abuz.

De aceea, o serie de proceduri cum ar fi: legitimarea, încãtușarea, conducerea la sediul poliției, vor fi introduse în Legea de organizare şi funcţionare a Poliției Române.

  1. Stabilirea unor instrumente de protecție fizicã şi juridicã a poliţiştilor

În orice procedurã de intervenție, activitatea polițistului trebuie sã se desfãșoare în siguranțã; acest lucru implicã și existența cadrului normativ necesar, care sã previnã o posibilã agresiune. Astfel, urmeazã a fi reglementate, cu mai mare precizie, regulile de utilizare a forței fizice şi a mijloacelor din dotare.

 

  1. Împiedicarea polițiștilor de a pune în aplicare o mãsurã polițieneascã ar putea deveni infracțiune

Vedem tot mai des în spațiul public situații în care polițiștii încearcã sã imobilizeze un agresor, iar acesta este ajutat, chiar scos din mâinile polițiștilor de prieteni sau oameni de pe margine. Am vãzut cu toții filmãri cu intervenții ale polițiștilor comentate de diverși indivizi de pe margine, care stabilesc dacã e bine sau nu ce face polițistul. E dreptul cetãțenilor sã comenteze, însã nu e normal ca aceste persoane de pe margine sã intervinã în acțiunea poliției și sã împiedice punerea în aplicare a legii. Interacțiunea dintre cetățean și polițist nu trebuie să se transforme niciodată într-o negociere a legii. Propunerea este ca acele persoane care obstrucționează un polițist să aplice o procedură legală să fie sancționate penal.

  1. Continuarea comiterii unor fapte, cu ignorarea avertismentului polițiștilor, în cazul scandalurilor, propunem sã devinã infracțiune

În cazul acelor scandaluri, petreceri în bloc sau nunți care se fac pe stradã și prin care se tulburã liniștea locatarilor și ordinea publicã, vrem sã dãm eficiențã intervenției polițistului.

Sunt situații când un bloc întreg sunã la 112 pentru a interveni polițiștii, iar dupã ce aceștia constatã o contravenție și aplicã o amendã, scandalul continuã. În astfel de cazuri, oamenii care au apelat la poliție au convingerea cã autoritatea statului nu se poate impune în fața unora care nu au nicio jenã de a-i deranja pe toți ceilalți. Mulți dintre cei care organizeazã petreceri sau nunti în stradã preferã aplicarea repetatã a unor amenzi, în locul încetãrii activitãții; din punctul lor de vedere, câteva sute sau mii de lei sunt nesemnificative și sunt chiar mulțumiți cã rãspund doar contravențional!

Vrem ca în asemenea situații, dupã ce Poliția constatã un astfel de scandal și aplicã o amendã dacã persoana continuã sã deranjeze locatarii prin aceleași acțiuni ilegale, ignorând avertismentul Poliției, fapta sã fie sancționatã penal. Ignorarea acțiunii legitime a polițistului, refuzul de a înceta acțiunea care afecteazã pe ceilalți cetãțeni, trebuie sã fie sancționatã mai drastic decât o face legea în prezent.

  1. Creșterea cuantumului amenzilor contravenționale pentru refuzul de legitimare

Prin conduita sa, persoana desconsiderã ºi duce în derizoriu autoritatea poliþistului, care reflectã de fapt autoritatea statului ºi interesul comunitãții. Refuzul de a da date cu privire la identitate obligã statul sã consume resurse suplimentare (logistice, financiare ºi umane) pentru identificarea persoanei; în acest timp, poliþistul nu poate interveni în alte situații care, cu adevãrat, reclamã prezența sa.

 

  1. Sancționarea prin instrumente de drept penal a celor care folosesc cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene la adresa polițiștilor în timpul exercitãrii atribuțiilor de serviciu.

La acest moment Codul Penal sancționeazã ultrajul, care se referã la amenințãri sau violenþe fizice. Considerãm cã trebuie sã introducem în sfera de protecþie a dreptului penal și violenþa non-fizicã, ce constã în folosirea de cuvinte ori gesturi jignitoare sau obscene la adresa polițiștilor, în timpul exercitãrii atribuțiilor de serviciu. Este o faptã gravã, ce afecteazã deopotrivã autoritatea statului, ordinea ºi liniºtea publicã ºi demnitatea ºi reputația poliþistului, motiv pentru care trebuie pedepsitã ca atare. De reținut cã o conduitã similarã a poliþistului este sancționatã penal, ca purtare abuzivã așa cum prevede articolul 296 din Codul Penal.

  1. Creșterea sancțiunilor pentru ultraj și pentru uciderea unui polițist

MAI a trimis deja Ministerului Justiției o propunere de modificare a Codului Penal prin creșterea pedepselor pentru ultraj, ultraj judiciar, tulburarea ordinii și liniștii publice. De asemenea, pentru uciderea unui polițist, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, MAI a propus sancționarea cu detențiunea pe viațã.

  1. Achiziționarea de echipamente de protecție pentru polițiști

Dupã tragedia de la Suceava majoritatea polițiștilor au acuzat lipsa unor elemente de protecție. Acum, dupã rectificarea bugetarã, vom discuta cu polițiștii care sunt cele mai eficiente mijloace de protecție – vestele anti-înjunghiere, pistoale cu electroșocuri sau alte astfel de mijloace.

  1. Introducerea unor module de pregãtire fizicã și tacticã pentru polițiștii care acționeazã în stradã

Suntem conștienți cã autoritatea nu se consolideazã doar prin modificãri legislative ºi dotãri tehnice, ci și prin modul în care este aplicatã legea de cãtre polițiști. De aceea, în programele de pregãtire ale polițiștilor vom acorda prioritate pregãtirii fizice și tactice a celor care acționeazã în stradã. Iar acest tip de programe de pregãtire au început deja în București și în unele județe din țarã.

Toate aceste propuneri, dar și altele venite din partea sindicatelor vor fi discutate începând de luni în grupuri de lucru alcãtuite din specialiști din MAI și reprezentanți ai sindicatelor.

 

Despre Raluca Eparu

Raluca Eparu este jurnalist din 2001 atunci când s-a alăturat echipei Monitorul de Prahova. A scris pentru mai multe publicaţii locale şi naţionale (Monitorul, Observatorulph, Libertatea) şi este reporter corespondent pentru Prima TV din 2008. Crede cu tărie că presa are datoria de a informa şi educa şi că publicul poate fi format în funcţie de ce i se oferă.

Verifică şi

Programul tonetelor TCE Ploieşti pe 1 şi 2 ianuarie 2018

Primăria Municipiului Ploiești informează cetățenii că, S.C. Transport Călători Express S.A. Ploiești a stabilit ca, …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *